Stimate Domnule DACIAN CIOLOȘ, - text adresat direct pe pagina de FB a Domnului Premier,

Inițial eram pregătit să vă scriu o scrisoare de tipul „în frac cu papion” – „Domnului Prim Ministru al României”etc., etc. – apoi am văzut că pe pagina aceasta de facebook chiar scrieți… și chiar citiți ce spun oamenii! M-am bucurat. Mi-am adus aminte că amândoi suntem ardeleni și că lucrurile se pot spune mai așezat, mai direct, de la suflet la suflet, ca și când am sta pe  prispă la un pahar de vorbă, fără obidă și gânduri contondente.

                                            ***

DASCĂLII XXI - PRECIZĂRI ORGANIZATORICE!

1. Grupul nostru de inițiativă - DASCĂLII XXI -  NU este nici  

e l i t i s t  și nici   e x c l u s i v i s t. Seriozitatea, profunzimea și amploarea domeniului de activitate impun, volens-nolens câteva 

criterii de selecție:

a) Vârsta - oricât de geniali ar fi, copiii nu pot face parte din grup! 

Sunt minori...Sperăm că nu trebuie date și alte explicații.

b) Pentru a deveni MEMBRU este necesară o pregătire, o școală, 

serioasă, de lung parcurs/ de dorit - liceu+ facultate/ dublată de o experiență de viață de familie, centrată pe formarea copilului, sau 

direct din domeniu,  în plină formare, pe un traseu ascendent - pentru tinerii Dascăli. Dincolo de studii și cultură, includem așadar, cu tot 

dragul și Părinții, cu lecția de „părinte” bine și corect învățată și aplicată!Un rol determinant în selecție l-a avut și-l va avea criteriul moral. Cinstea și respectul sunt elementele de bază ale liantului ce stă la baza grupului nostru de acțiune! 

ȘCOALA ALTFEL - Bucuria de a cânta, dansa și recita - au cuvântul viitorii artiști!

Cum poți să descrii evoluția acestor nemaipomenit de talentați copii, azi elevi, mâine, de ce nu? artiști în toată puterea cuvântului, altfel decât cu superlativul „încântător”?  Tot ceea ce au făcut pe scena de la Sinagoga bistrițeană, în fața colegilor, dascălilor, părinților, bunicilor și a unui numeros public, atras pur și simplu de frumusețea spectacolului, a fost o dovadă de responsabilitate și dăruire. Nicio secvență nu fost interpretată din obligație! S-a văzut și s-a simțit patosul și dorința de a fi apreciați cum trebuie, ca cei mai buni, atât de juriu și cât și de public.  A fost „concurență” în toată regula. Deci, dublă „încântare”!

Elena Borș și Alina Maria Petri, profesoare la Școala gimnazială nr. 1 din Bistrița, fine cunoscătoare ale lumii spectacolului la nivelul elevilor, au avut inspirația inițierii acestui proiect, nu din simpla dorință de umplere a „timpului liber” din cadrul programului „Școala altfel...”, ci de punere în valoare atât a tradițiilor și obiceiurilor populare atât de frumoase și bogate aici, pe meleagurile noastre bistrițene și năsăudene, cât și a potențialului artistic real din școlile noastre. Foarte mulți elevi-artiști, sunt cu har , demni, fără exagerare,  de emisiunile Tv de anvergură, de tipul „Next Star” sau chiar „Românii au talent” .

Activitatea a debutat azi, 19 aprilie  la orele 10,00 la Sinagoga din Bistrița. A implicat cei mai buni elevi la profilul artistic  din 23 de unități de învățământ din județul Bistrița-Năsăud, adică în jur de 300 de mici artiști. S-a numit: Festivalul-concurs de tradiții și obiceiuri - Copil ca tine sunt și eu... A plăcut și, pe alocuri, a fascinat publicul. A fost prima ediție.

Felicitări organizatoarelor și tuturor cadrelor didactice implicate, elevilor și părinților acestora! O frumoasă reușită pentru această săptămână de  „altfel de școală”...educație cu relaș și, sper, cu urmări benefice peste ani.

Spre exemplificare, vă rog să priviți și galeria foto de mai jos. O să vedeți cât sunt de șarmanți micii noștri...mari artiști.

Mircea Seleușan-Bătrânu

VLADIMIR-ALEXANDRU BOGOSAVLIEVICI - Pedagogul de şcoală nouă

Cum reuşeşte un profesor din Cluj „să trezească“ zeci de elevi explicându-le istoria pe viu - 18 martie 2016, 15:57 articol de Ovidiu Cornea din „Adevărul de Cluj”.
„Dacă nu cunoşti un lucru, nu ai cum să îl iubeşti“ este deviza după care se ghidează un profesor de istorie din Cluj, care le predă elevilor săi lecţii pe viu, aplicate specificului oraşului în care trăiesc. Scopul său este să le dezvolte tinerilor cultura generală şi să le stimuleze curiozitatea pentru misterele istoriei... Primăvara nu şi-a intrat pe deplin în drepturi, dar la Cluj-Napoca este o după-amiază plăcută şi îmbietoare. Profesorul Alexandru Vladimir Bogosavlievici (55 de ani), de la Colegiul Naţional „George Bariţiu“, îşi invită elevii, aşa cum a mai făcut de nenumărate ori, la o oră de istorie în aer liber, pe străzile cu un uriaş trecut  medieval.    Pasionat de istoria Clujului şi a Transilvaniei, „Bogo“, după cum îl alintă pe profesor colegii şi elevii, cutreieră frecvent oraşul alături de elevi de clasele IX-XI. Sunt trei grupuri, formate din adolescenţi înscrişi la cercul de istorie. În plus, mai ghidează şi un grup de elevi de clasa a XII-a care au ales ca ora opţională din program să fie cea referitoare la istoria oraşului în care trăiesc.   O dată pe săptămână, elevii descoperă lucruri neştiute despre pieţele, bisericile, monumentele şi clădirile care împânzesc Clujul. „Mă axez pe ideile principale, de cultură generală. Pe treburi care-i interesează, nu de memorare a datelor. Poate nici 1% din ei nu vor fi istorici, dar e important să aibă o cultură generală, să aibă o cultură a Clujului. Trăiesc în oraşul ăsta, dar dacă nu-l respectă şi nu-l cunosc, nu au cum să-l iubească“, subliniază profesorul. Dascălul crede că lecţiile lui îi pot ajuta pe copii şi să epateze. „Când le vin prieteni în vizită, dacă vor să le arate ceva, nu-i duc numai în pub, ci le arată şi locurile acestea“, punctează Bogosavlievici.   Reporterul „Adevărul“ a asitat la o astfel de lecţie a profesorului, în care obiectivul vizitat a fost Biserica „Sfântul Mihail“ din centrul Clujului, a doua cea mai mare biserică gotică din România, după cea din Braşov. Un grup compact de elevi l-a însoţit pe Bogo, iar profesorul a presărat drumul cu scurte istorisiri despre clădiri întâlnite pe traseu.   

Dialog informal   Tinerii îi adresează întrebările spontan, fără să se formalizeze, iar profesorul nu ezită să le răspundă, într-un stil alert, pe înţelesul lor. Informaţiile furnizate de dascăl fac referire la aspecte fascinante, mai puţin ştiute chiar şi de către cunoscători. „În toată biserica erau statui, dar timp de aproape 200 de ani, din 1556 şi până în 1716, biserica a fost sub unitarieni, iar statuile au fost distruse. Aici era cimitir, s-au găsit o grămadă de rămăşiţe“, explică profesorul, pentru început.  Ţine să le arate copiilor unul dintre cele mai impresionante lucruri care ţin de biserică, pictura originală, din secolele XIV-XV, care însă s-a distrus după ce biserica a intrat sub autoritatea protestanţilor de diferite confesiuni. „Matia, hai să-ţi arăt aici. Cum e la voi, în Italia, vezi picturile? Ele au fost acoperite cu var de protestanţi, de reformaţi. În 1956, când a fost o restaurare a bisericii, au descoperit aceste picturi. Asta e pictura originală. O să mă întrebaţi de ce n-a fost refăcută. Pentru că îţi trebuie tot un mare artist să refacă aceste fresce, îţi trebuie şi un istoric, să poată face comparaţiile, redarea să fie fidelă, nu e foarte uşor. Nu poate să vină orice zugrav şi să dea cu bidineaua“, adaugă Bogo. Istorie pe viu cu profesorul Vladimir Bogosavlievici de la Colegiul George Baritiu Cluj. Intervenţiile elevilor sunt uneori stângace, trădând uşoara neatenţie. Când, după o explicaţie de jumătate de minut, elevul întreabă sec, cu privire la obiectul prezentat, „Şi aia de sus ce e?“, profesorul se vede nevoit să insereze un „mă“, trădând uşoara iritare: „Aia este stema, mă, blazonul. Un bastion, un turn şi un leu legat“, indică profesorul. Când ideea trebuie dusă la capăt nu-i plac întreruperile, însă în momentele de respiro întrebările sunt binevenite.    De la istorie la spiritualitate!   Lecţia profesorului atinge şi domenii conexe istoriei: „Ăsta e confesor“, explică el, pentru elevii care sunt de altă religie, mare parte ortodocşi. „Acolo e statuia sfântului Anton, dar Anton de Padova, nu sfântul Antonie care a înfiinţat călugăria. Aici trebuie să ţinem şi oră de religie să înţeleagă“, completează, glumeţ, cadrul didactic. Urmează o întrebare, iar răspunsul nu întârzie: „Cum se numesc acele geamuri?“. „Vitralii“, răspunde unul dintre elevi. „Ele sunt refăcute după 1900. Sunt realizate la Budapesta. Sigur, nu sunt cele originale“, le mai spune adolescenţilor profesorul de istorie.      Scene de pe amvon... Explicaţiile profesorului pun în lumină detalii care pot trece nesesizate de privitorul copleşit de măreţia bisericii, dar care impresionează, odată observate. Este cazul amvonului baroc, considerat cel mai strălucit din Transilvania, sculptat în secolul al XVIII-lea peste unul vechi, de Nachtigall János şi Schuchbauer Antal. „Vedeţi mai multe scene din Noul Testament. Aici e Iisus în casa Martei şi Mariei, surorile lui Lazăr, cel pe care l-a înviat Iisus. De la numele lui Lazăr li se spunea atunci  spitalelor lazareturi“, explică Vladimir Bogosavlievici.    Bustul lui Isaia, "mutra" lui Sigismund   Unul dintre lucrurile pe care profesorul-ghid ţine să le scoată la iveală este un mic bust al profetului Isaia „ascuns“ într-un colţ al înaltei bolte a bisericii: „În 1956, la reabilitarea bisericii, experţii au văzut că de fapt bustul e reprodus după «mutra» lui Sigismund de Luxemburg, care a ajutat foarte mult la construcţia acestei biserici, prin sponsorizări. Prin paralelisme, făcute cu portrete de Albrecht Durer, mare gravor, pictor şi sculptor german, şi-au dat seama că este fizionomia lui Sigismund de Luxemburg“, dezvăluie Vladimir Bogosavlievici.   Ceasul din turn şi ghiulele din zid.   Profesorul nu omite să vorbească şi despre elementele „mainstream“ ale bisericii, explicând şi aici neobişnuitul. Este cazul ceasului din turnul bisericii, pe care îl văd toţi turiştii care ajung în Piaţa Unirii din centrul oraşului: „Vă puteţi uita şi să ziceţi: ce e cu ceasul ăsta, nu merge? Merge, însă spre deosebire de cum sunteţi obişnuiţi aici, manoşul mare arată ora şi cel mic minutele“, povesteşte el. Încă de la începutul periplului, copiii sunt foarte dornici de a vedea ghiulelele din zidul bisericii, pe care profesorul le-a promis că le va arăta. El le indică două conglomerate sferice din materie dură, nu foarte mari, care au izbit biserica în timpul unui asediu al Clujului la începutul secolului al XVII-lea şi care pot fi observate şi astăzi, „înfipte“ în zidul lateral, sudic, al bisericii.   Copiii, fascinaţi de lecţiile de istorie pe viu   Lecţia deschisă a profesorului se încheie după circa o oră. Elevii sunt încântaţi de orele pe viu ale profesorului: „E altceva atunci când vezi exact lucrurile despre care ţi se vorbeşte la şcoală, altcumva înţelegi“, spune Matia, un elev italian, care învaţă la profilul italiană al liceului. ;     „Clujul văzut şi nevăzut“   Profesorul Alexandru Vladimir Bogosavlievici predă istoria atât la liceu, cât şi la gimnaziu, la Colegiul Naţional „George Bariţiu“ din Cluj-Napoca, din 2010. Până atunci a predat la Şcoala „David Prodan“. Profesorul este un pasionat de istoria locală a Clujului şi a Transilvaniei, a publicat diferite articole pe această temă, dar şi un volum bilingv: „Clujul văzut şi nevăzut / Cluj, seen and unseen“ (editura Mega), împreună cu Laura Zmicală, colega de limba engleză,  care a apărut deja în ediţia a II-a în 2014.

Citeste mai mult: adev.ro/o48mqm

ȘTIRI - ȘTIRI - ȘTIRI - ȘTIRI - ȘTIRI - ȘTIRI - ȘTIRI - ȘTIRI

600 !

Avem șase sute de membri! Suntem ȘASE SUTE de Dascăli sau Prieteni ai Școlii din...toată România!
Este un motiv de bucurie?
Eu zic că DA!
Numai uniți putem să ne apărăm și să ne făurim o strategie viabilă pentru a schimba în BINE soarta Școlii Românești!
Coincidență?!
Nu cred.

Al șa-se-su-te-lea înscris este 
Domnul Profesor 
VLADIMIR-ALEXANDRU BOGOSAVLIEVICI, un eminent Dascăl de Istorie și nu numai, de la Colegiul național „George Barițiu” din Cluj-Napoca...
Suntem onorați și doresc, ca răspuns sutelor de elevi și studenți ai dânsului, să-l facem cunoscut Dascălilor pe coperta paginii noastre din această săptămână.
BINE AȚI VENIT ACASĂ DOMNULE PROFESOR BOGO !

Mircea Seleușan-Bătrânu